nicolau@avocatulmeu.ro
+4 0722 501 414

Întrebări frecvente

Câte forme de societãți există în Romania?

Prin prevederile art. 2 din Legea nr. 31/1990 republicata (legea societatilor comerciale), se instituie 5 forme de societati comerciale si anume: societati in nume colectiv, societati in comandita simpla, societati pe actiuni, societati in comandita pe actiuni, societati cu raspundere limitata.
Alegerea formei societare poate fi facuta in mod liber de catre viitorii asociati, in functie de o serie de elemente, cum ar fi: amploarea comertului, fondurile de care se dispune sau numarul de asociati.

Este obligatoriu ca o societate comercială cu capital străin să aibă în componență un asociat cetatean român?

Prin dispozitiile art. 1 alin 2 din Legea nr. 31/1990 republicata s-a statuat ca: “societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane”, astfel, societatea comerciala are o nationalitate proprie, distincta de cetateniile sau nationalitatile persoanelor fizice/ juridice care o compun.
In consecinta, datorita faptului ca nici o prevedere expresa a Legii nr. 31/1990 republicata nu impune introducerea in structura asociatilor / actionarilor a unei persoane fizice sau juridice, optiunea pentru aceasta varianta ramane la liberul arbitru al vointei societare.

Societatea comercială constituită pe teritoriul României poate fi administrată doar de un cetățean străin?

In lipsa unei interdictii care sa fie cuprinsa in reglementarile Legii nr. 31/1990 republicate, raspunsul nu poate fi decat afirmativ.
Totusi exista impuse conditii obligatorii privind capacitatea si moralitatea cerute a fi indeplinite pentru a putea accede la functia de administrator.
Prin norma de trimitere a art. 135 , persoana desemnata in calitate de administrator trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu si sa nu fi fost condamnata pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita precum si pentru oricare dintre infractiunile prevazute in Titlul 8 al Legii 31/1990 republicate.
Ceea ce este de retinut este ca aceste conditii trebuie intrunite atat la numirea in functie cat si toata durata exercitarii acesteia.

O persoană fizică cetățean străin poate cumpăra terenuri în România?

In conformitate cu dispozitiile art.41 alin 2 din Constitutia Romaniei: “cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”.
Cu toate acestea, doctrina si practica de specialitate au statuat in final, folosind rationamentul de logica juridica a interpretarii per a contrario, precum si a celui conform caruia ” exceptio est strictissimae interpretationis”, ca persoanele juridice straine pot dobandi in proprietate terenuri pe teritoriul Romaniei.
In mod indirect se poate ajunge astfel ca o persoana juridica romana constituita dintr-un singur asociat persoana fizica straina, sa detina in proprietate terenuri in Romania.

Există diferențe notabile între modul de organizare și funcționare al societăților instituite prin legea română și soluțiile consacrate și oglindite în legislația occidentală?

Lg. 31/1990 este sediul materiei pentru nasterea, existenta si dizolvarea societatilor comerciale, ea completandu-se, potrivit art. 285 cu dispozitiile Codului Comercial care, la randul sau statueaza prin art. 1 aplicabilitatea Codului Civil acolo unde legea comerciala nu dispune altfel.
Prin modul sau de redactare, Lg. 31/1990 s-a aliniat dispozitiilor directivelor Consiliului Uniunii Europene referitoare la publicitatea societatilor comerciale, validitatea angajamentelor sociale, protectia asociatilor fata de terti, etc.
Intr-adevar, regimul juridic al societatilor comerciale creat prin Lg. 31/1990 nu difera in regulile sale esentiale de cel al marilor trusturi si companii tip “societati de capitaluri”, bazate pe circulatia elementului capital, sau dimpotriva fata de cel al “societatilor de persoane”, bazat pe deplina incredere a asociatilor.

Care sunt facilitățile fiscale sau de altă natură acordate întreprinderilor mici și mijlocii prin legislația românească?

Domeniul aplicabil se refera la achizitii publice, scutiri de taxe vamale, cota impozitului pe profitul brut reinvestit zero sau redus.
Astfel, in privinta achizitiilor publice, intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri si garantiile cerute in achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si servicii.
De asemenea, IMM-urile sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru masinile, echipamentele industriale, know-how care se importa in vederea dezvoltarii activitatilor proprii de productie si servicii. In mod similar, IMM-urile beneficiaza de reducerea impozitului pe profit cu 20% daca creeaza noi locuri de munca, iar cota parte din profitul brut reinvestit nu se impoziteza.

Care sunt cotele legale datorate bugetului de stat de către persoanele juridice pentru veniturile pe care le obțin sau serviciile pe care le prestează?

1. impozit pe profit – 25%
2. impozit pe venitul realizat din activitati independente – 39% (profesii liberale)
3. T.V.A – 19%

Dreptul românesc în actualitatea internațională. Geneză, tendințe și perspective.

Din punct de vedere al apartententei dreptului romanesc la un bazin de civilizatie juridica, putem afirma in mod indubitabil ca el apartine sistemelor de inspiratie franceza care au drept etalon Codul Civil francez de la 1804.
Acordul de Asociere din 1993 intre Romania, pe de o parte, si Statele membre ale Comunitatii Europene, pe de alta parte, stabileste necesitatatea armonizarii legislatiei romanesti, prezente si viitoare, cu cea a Uniunii Europene. Totodata, prin acest act se arata si modalitatile prin care legislatia Romaniei urmeaza sa devina, gradual, compatibila cu cea a Comunitatii (in prezent Uniunea Europeana).
In aplicarea acestor tendinte si pastrand integralitatea principiilor de drept international, conventiile internationale la care Romania a aderat si care au fost ratificate si publicate in M.Of., devin obligatorii, fiind socotite ca legi interne.
Mai mult decat atat, art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei instituie principiul prelevarii normei internationale fata de norma cu caracter intern in ceea ce priveste domeniul drepturilor omului:
“Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.”

Nu ați găasit răspunsul?

Contactați-ne pentru orice speță.

Contact
Scroll Up

Folosim module cookie pentru a va oferi o experienta cat mai placuta de navigare si pentru functionalitatea site-ului. Continuarea reprezinta acceptul politicii de cookie-uri.

Privacy Settings saved!
Setari confidentialitate

Cand navigati pe orice site, acesta poate stoca sau informatii in browser-ul dumneavoastra, cel mai probabil sub forma de cookie-uri. Controlati setarile aici.

Necesare

  • PHPSESSID
  • pll_language
  • redux_current_tab
  • redux_current_tab_get
  • wordpress_logged_in_
  • wordpress_sec_
  • wp-settings-
  • wordpress_gdpr_allowed_services
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined

Folosim Cloudflare pentru o performanta a site-ului cat mai buna. Acest cookie se numeste "__cfduid" si este setat de catre Cloudflare CDN network din motive de Securitate si nu poate fi oprit fara consecinte asupra aspectului si functionalitatii site-ului.
  • __cfduid

Decline all Services
Accept all Services